In casa bunicilor. Ulița copilăriei – Ionel Teodoreanu

Bunica în frunte, bunicul după bunica, motanul după bunic, nepotul după motan. În etacul bunicilor bate toaca un ceasornic de părete. Arde numai o lampă cu glob albastru de porțelan cu medalioane de trandafiri. Parcă abia s-au stins stelele pe cer și noaptea începe să zâmbească aburit. Bunicul se suie în pat. Motanul i se culcă la picioare. Se prăvălește un stâlp de stejar în sobă cu scântei. E prea târziu în casa bunicilor. Minutarelor aurite ale ceasului din părete arată nouă. Zâmbește ceasul? Bunicul? Nepotul? soba? sau lampa cu trandafiri? – Hait! spune bunica nepotului, măturându-l cu palma.