Persoanele vârstnice în România: date, politici și provocări structurale

Sfetcu, Nicolae (2026), Persoanele vârstnice în România: date, politici și provocări structurale, Cunoașterea Științifică, 5:3, 37-57, DOI: 10.58679/CS83543, https://www.cunoasterea.ro/persoanele-varstnice-in-romania-date-politici-si-provocari-structurale/ Elderly People in Romania: Data, Policies and Structural Challenges Abstract Romania is in an advanced stage of demographic ageing, and the trend has intensified after 2020. From a welfare perspective, the situation is mixed. On the one hand, the pension system has been recalibrated, and the national strategy for long-term care and active ageing 2023–2030 correctly sets the priorities: home and community care, support for informal carers, person-centred services and active social participation. On the other hand, the OECD and the World Bank show that Romania remains dependent on informal care, has insufficient and unevenly distributed staff in health and care, and rural access to services is poor. Academic literature and NGO reports converge in several respects: the elderly in Romania are simultaneously affected by three types of vulnerabilities that reinforce each other – low or unstable income, health fragility and relational/digital exclusion. The analytical conclusion is that Romania does not just have a “pension problem”, but a systemic problem of insufficiently institutionally supported longevity. Keywords: elderly people, elderly, old people, pensioners, pensions, society, Romania, demography, public policies Rezumat România se află într-o fază avansată a îmbătrânirii demografice, iar tendința s-a accentuat după 2020. Din perspectiva bunăstării, situația este mixtă. Pe de o parte, sistemul de pensii a fost recalibrat, iar strategia națională pentru îngrijirea de lungă durată și îmbătrânirea activă 2023–2030 fixează corect prioritățile: îngrijire la domiciliu și în comunitate, sprijin pentru îngrijitorii informali, servicii centrate pe persoană și participare socială activă. Pe de altă parte, OECD și Banca Mondială arată că România rămâne dependentă de îngrijirea informală, are personal insuficient și distribuit inegal în sănătate și îngrijire, iar accesul rural la servicii este deficitar. Literatura academică și rapoartele ONG converg în câteva privințe: vârstnicii din România sunt afectați simultan de trei tipuri de vulnerabilități care se întăresc reciproc – venituri mici sau instabile, fragilitate sanitară și excludere relațională/digitală. Concluzia analitică este că România nu are doar o „problemă a pensiilor”, ci o problemă sistemică a longevității insuficient susținute instituțional. Cuvinte cheie: persoane vârstnice, vârstnici, bătrâni, pensionari, pensii, societate, România, demografie, politici publice CUNOAȘTEREA ȘTIINȚIFICĂ, Volumul 5, Numărul 3, Septembrie 2026, pp. 37-57 ISSN 2821 – 8086, ISSN – L 2821 – 8086, DOI: 10.58679/CS83543 URL: https://www.cunoasterea.ro/persoanele-varstnice-in-romania-date-politici-si-provocari-structurale/ © 2026 Nicolae SFETCU. Responsabilitatea conținutului, interpretărilor și opiniilor exprimate revine exclusiv autorilor.